(Foto) Misterele „pietrelor vii” din România. Trovanţii din Costeşti, cresc de 15 milioane de ani după fiecare ploaie

(Last Updated On: November 5, 2017)

S-au format în urmă cu 15 milioane de ani iar acum au aprins imaginația internauților. Este vorba de trovanți, forme stranii cunoscute în popor şi sub denumirea de  “dorobanţi”, “bălătruci”, “pietre vii” sau  “pietre care cresc după ploaie”.

Tot mai multă lume încearcă să deslușească misterul creşterii acestora în dimensiune la contactul cu apa.

Câmpul cu trovanţi din Costeşti este uşor de reperat de către toţi cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervaţia naturală fiind situată la aproxiamtiv 40 de kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.

Trovanţii din Costeşti au început să fie studiaţi imediat după Revoluţie, dar au ajuns atracţie turistică abia în 2005, după ce zona în care s-au format a fost declarată rezervaţie naturală. Primele “pietre vii” s-au “născut” însă în Miocenul superior, ca urmare a unor cimentări locale în masa nisipului, scrie adevarul.ro

În urmă cu mai bine de 10-15 milioane de ani, o mare  parte din regiunea Oltenia era acoperită de Lacul Getic.  Nisipul şi pietrişul transportat de pâraie s-a depus într-o parte a lacului, în zona unde se găseşte astăzi rezervaţia naturală. Specialiştii care au studiat fenomenul explică că astfel de formaţiuni geologice se formează de obicei în albia unui râu şi că mai poate fi întâlnit, dar la o scară redusă, şi în alte localităţi din Vâlcea.

Dacă misterul apariţiei  trovanţilor a fost dezlegat de specialişti, vânătorii de senzaţional caută şi acum explicaţii pentru mărimea bolovanilor, cunoscut fiind faptul că unele formaţiuni geologice ating o înăltime de până la patru sau cinci metri. “Specialiştii” de pe internet au ajuns la concluzia  că fiecare ploaie abundentă face ca “pietrele vii” să mai crească în dimensiune cu câţiva milimetri şi chiar să se deplaseze dintr-un loc în altul. Potrivit acestora, trovanţii au un conţinut mare de săruri minerale care, în condiţii de umezeală, fac ca nisipul să se umfle.

Cercetătorul  vâlcean Gheorghe Ploaie, cel care a studiat fenomenul, susţine că ideea potrivit căreia trovanţii din Costeşti au crescut în dimensiune nu conţine nici măcar un gram de adevăr.

“Aceste formaţiuni geologice cresc doar în momentul formării şi pot fi de mărimea unui pumn sau pot atinge dimensiunea celor din Costeşti. Au apărut tot felul de isterii pe această temă, dar nimeni nu s-a dus să măsoare pietrele. Trovanţii din Costeşti au ieşit la suprafaţă, probabil, în urma unui cutremur sau a unei alunecări de teren. Aceştia se rostogolesc de fapt din acel perete nisipos de pe marginea drumului. Şi acum stă unul să cadă”, declară Gheorghe Ploaie.

În credinţa populară, formaţiunile geologice sunt considerate “pietre vii” cu o putere nebănuită, care îi protejează pe cei care le mângâie şi le udă. Vâlcenii care locuiesc în zonă şi-au procurat deja câte un “talisman”, trovanţi de dimensiuni mai mici putând fi admiraţi şi în curţile sau grădinile acestora.