Vezi cum a devenit Bucureştiul capitala României

(Last Updated On: May 23, 2017)

A fost la început, centrul unui mic voievodat, care nu cuprindea decât o parte a țării, ca mai apoi să devină capitala întregii țări. Facem cunoștință astăzi cu istoria Bucureștiului capitala României. Puțini cunosc întreaga poveste a celebrului oraș de astăzi. Nu se știa cu exactitate data la care s-a produs această schimbare însă conform arhivelor autorul acestei mutări a capitalei este domnitorul Vlad Țepeș. Descoperă astăzi frumoasa istorie a orașului București!

Cea mai veche capitală a Ţării Româneşti a fost la Curtea de Argeş. „Acolo a stat Basarab întemeietorul, într-acolo, spre „Castrum Argis”, zice cronica ungurească, l-a urmărit oastea regelui Carol Robert şi, desigur, şi înaintaşii lui Basarab, de pe la 1250 (Seneslav şi Tihomir), tot acolo au stat.

Curtea de Argeş nu se afla situată pe una dintre căile de comerţ principale. Comerţul cu Braşovul şi la Dunăre erau cele mai importante rute, aşezată la Târgovişte, un târg mare şi bogat, cu mulţi negustori, aflat pe drumul de negoţ de la pasul Branului la apele Dunării bogate în peşte, scrie adevarul.ro

Nu după mult timp, capitala s-a mutat la Bucureşti. Nu se ştie cu exactitate data la care s-a produs această schimbare. Istoricul Petre Panaitescu consideră că cel care este autorul acestei mutări a capitalei este domnitorul Vlad Ţepeş

O anumită perioadă, capitala a funcţionat când la Bucureşti, când la Târgovişte. „Reşedinţa domnească a oscilat între Bucureşti şi Târgovişte, după vremi şi împrejurări economice sau politice, unii domni întorcându-se din nou, pentru scurt timp, în vechea reşedinţă.

Mihai Viteazul a stat, la începutul domniei sale, la Bucureşti (el a clădit pe Dâmboviţa podul care în veacul al XVII-lea îi poartă numele), dar după ce acest oraş a fost ars de turcii lui Sinan Paşa, s-a retras cu curtea şi oştenii lui din nou între vechile ziduri domneşti de la Târgovişte, unde era mai aproape de Ardeal şi mai departe de turci.

Abia în veacul al XVII-lea, Bucureştii devin capitala statornică a ţării. La 1626, Alexandru vodă Coconul, vorbind într-un hrisov despre întoarcerea sa de la Târgovişte la Bucureşti, spune:

(foto: info3d.ro)

«Când am venit domnia mea de la Târgovişte aici, în scaunul domniei mele la Bucureşti, unde au stat şi alţi domni răposaţi, străbunul domniei mele, Alexandru voievod şi răposatul bunic al domniei mele, Mihnea voievod şi răposatul părinte al domniei mele, Io Radul voievod…». Bucureştii erau acum scaunul consfinţit de tradiţie, Târgoviştea era socotită mai mult ca un fel de loc de exil“, scrie istoricul Petre Panaitescu.

Petre Panaitescu consideră că locul pe care se află Bucureştiul este o veche aşezare omenească, pe malurile lacurilor fiind numeroase localităţi preistorice.

De asemenea, aici au existat codrii uriaşi, care reprezenta, pe lângă munte, un loc de apărare împotriva barbarilor din Evul Mediu. Bucureştiul se află chiar la marginea pădurii şi începutul câmpiei, astfel încât se făceau schimburi de produse specifice celor două zone. Înfiinţarea mănăstirilor, cum ar fi Snagovul, a favorizat dezvoltarea comerţului.