Astazi, Inaltarea Sfintei Cruci si sarbatoarea populara Carstovul viilor. Vezi ce nu trebuie sa faci:

Creştinii sărbătoresc, în această zi, Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii Mântuitorului. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. Tot astăzi, în calendarul popular, este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Tradiţia spune că după răstignirea lui Isus, în anul 33, ucenicii Mântuitorului au avut grijă să îngroape Crucea, găsită în anul 326, din porunca Sfintei Împărătese Elena, mama Sfăntului Împarat Constantin cel Mare, scrie stiri.tvr.ro

Dintre cele trei cruci găsite atunci pe Golgota, pentru a se afla care a fost aceea pe care a fost răstignit Mântuitorul şi care sunt crucile tâlharilor răstigniţi odata cu El, patriarhul Macarie a pus să fie atinsă cu ele, pe rând, o femeie moartă. Femeia a înviat când a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos. În ziua de 14 septembrie din anul 335, crucea a fost înăţată solemn de către episcopul Macarie al Ierusalimului, pe un loc înalt, unde să o poata vedea tot poporul.

Tradiţii şi obiceiuri de Ziua Crucii

Semnul crucii îndepărtează duhurile rele şi ajută creştinul să evite situaţiile  grele, periculoase.

Dimineaţa, credincioşii merg la slujba de la biserică cu buchete de flori pe care ce se aşează în jurul Sfintei Cruci sau la ioane.

La sfârşitul serviciului religios, se dă câte ceva de pomană sărmanilor. În funcţie de zone şi de obiceiurile locale, femeile împart căni noi, pline cu miere sau apă curată, pun şi un colăcel, şi dau pomana cu o lumânare întru pomenirea celor dragi plecaţi într-o lume mai bună.

O superstiţie spune că pe 14 septembrie,  nu trebuie să se mănânce nici un fel de legume sau fructe care au înfăţişarea sau amintesc de  cruce, usturoi, nuci, pepeni sau prune.

O tradiţie  spune că în 14 septembrie, numită popular Răpciune, este Ziua Şarpelui. Este ziua  „închiderii pământului”, când ţărâna înghite gâzele, insectele şi târătoarele. De acum înainte şerpii, alte reptile nu mai ies din adăposturile  subterane până până primăvara viitoare, în 17 martie, când sunt Alexiile.

Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca.

Până în această zi, câmpurile de grâu trebuie arate şi semănate. Încă se mai poate semăna varză, spanac şi morcovi, se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii şi se adună seminţele coapte din grădini.

Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply