Singurul crater de pe Luna cu nume românesc, botezat dupa Spiru Haret. Citeste cum a ajuns numele matematicianului acolo

(Last Updated On: July 24, 2015)

Un singur crater de pe lună are nume românesc și îi aparține matematicianului, astronomului şi pedagogului Spiru Haret. Uniunea Internaţională Astronomică a botezat craterul descoperit în 1959, după Haret, ca o recunoaştere internaţională a meritelor marii personalităţi româneşti. Haret a fost primul român cu doctorat în astronomie.

În 1959, la aproape cinci decenii de la trecerea în nefiinţă a lui Spiru Haret, s-a obţinut  prima fotografie din spaţiul cosmic şi a putut fi văzută partea „nevăzută” până atunci a Lunii. Munţii, văile şi toate celelalte elemente descoperite pe partea întunecată a Lunii au fost botezate de comunitatea ştiinţifică internaţională cu nume celebre.

Uniunea Astronomica Internaţională a dat numele lui Haret craterului descoperit pe lună, în memoria celui care a cercetat astrele lăsând moştenire teza de doctorat în care a demonstrat că axele majore ale orbitelor planetelor nu sunt stabile. Craterul Haret are 29 de kilometri şi este situat aproape de polul sud al Lunii, informeaza adevarul.ro

646x528 (8)

Până să ajungă un pedagog reformator şi un astronom de renume internaţional, Haret a fost un elev genial. S-a îndrăgostit de astronomie încă din clasa a III-a, atras fiind de Lună şi a scris primele cărţi de matematică încă de pe băncile şcolii.

S-a născut pe15 februarie 1851, la Iasi. A făcut primele clase primare la Dorohoi şi şi-a continuat studiile la Iaşi şi Bucureşti. A terminat gimnaziul cu califcativul „eminenţia“ şi a urmat cursurile liceului „Sf. Sava“ din Capitală.   Încă de pe băncile liceului a scris două cărţi: un manual de algebră şi unul de trigonometrie numit „Elemente de trigonometrie“.

A susţinut examenul de Bacalaureat în 1869 şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Bucureşti. A predat la seminarul Nifon din Capitală. Fiind unul dintre cei mai merituoşi studenţi ai facultăţii, primeşte o bursă pentru a studia în străinătate pentru pregătirea doctoratului. Aşa ajunge la Sorbona, unde studiază Ştiintele matematice teoretice şi urmează cursul de mecanică cerească.

1

În 1875, Spiru Haret îşi susţine licenţa în matematica la Paris. Un an mai târziu susţine o altă licenţă în fizica, iar la data de 18 ianuarie 1878  îşi prezintă teza de doctorat cu tema „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare“.