Reincep sapaturile arheologice la cetatea dacica din Valea Zânelor

(Last Updated On: July 29, 2015)

O echipă coordonată de dr. Viorica Crişan va relua săptămâna aceasta cercetările arheologice la cetatea dacică din Valea Zânelor – Covasna, unde de-a lungul timpului au fost descoperite importante vestigii istorice, cum ar fi bucăţi de ceramică, unelte, piese de port şi podoabe, monede şi obiecte de cult.

Cetatea a fost ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră, foarte bine conservate, ce pot oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice, potrivit  covasnamedia.ro.

O parte dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ.

1

Potrivit dr. Viorica Crişan, suprafaţa relativ mare a teraselor şi masivitatea liniilor de fortificaţie indică un important centru politico-militar, poate chiar o reşedinţă zonală, iar poziţia ei strategică sugerează că a avut şi un important rol de supraveghere şi control a căilor comerciale şi de comunicaţie dinspre sud-estul Transilvaniei spre Moldova şi Muntenia.

Primele săpături la cetate s-au făcut în anii 1942-1943 de către arheologul clujean Alexandru Ferenczi şi au fost continuate în 1949 de prof. Constantin Daicoviciu, împreună cu alţi arheologi, iar în anul 1968 au fost reluate de Székely Zoltán, de la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

Dr. Viorica Crişan a menţionat că atât cercetările anterioare, cât şi informaţiile obţinute în cele 17 campanii de cercetări arheologice şi interdisciplinare efectuate în ultimii ani sub egida Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj relevă că „ne aflăm în faţa unui întreg munte terasat şi fortificat de daci”.

Inventarul arheologic descoperit este de o mare varietate tipologică şi utilitară, de la ceramică, unelte şi ustensile, până la monede, accesorii vestimentare şi podoabe, cum ar fi fibule din bronz, fier şi argint, pandantive, cercei, brăţări şi colane din bronz, mărgele din sticlă şi chihlimbar. Mirajul comorii dacilor a atras de-a lungul timpului şi numeroşi căutători de comori, care au pricinuit distrugeri vizibile.

La lucrările de pe şantierul arheologic participă în acest an şi voluntari din partea Asociaţiei cultural-creştine „Justinian Teculescu” şi Asociaţiei culturale „Cetatea dacică” din Covasna, a declarat Florin Balea, unul dintre coordonatorii echipei de voluntari.