Romania, la un pas de razboi. 235.000 de militari rusi la granita de nord-est, mari unitati maghiare si bulgare la granitele de vest si sud. Ceausescu a infiintat garzile patriotice. 51 de batalioane inarmate au defilat in Capitala

(Last Updated On: June 2, 2015)

România s-a aflat, în anul 1968, la un pas de un război, după ce conducerea ţării a condamnat invadarea Cehoslovaciei de către sovietici. Direcţia de Informaţii a Armatei (DIA) a centralizat atunci semnale care indicau pregătirea unei agresiuni externe asupra României.

Zeci de tancuri, precum şi mii de soldaţi au ocupat capitala Praga. În ţara noastră, televiziunea publică a transmis în direct imagini din timpul invaziei, generând o puternică emoţie printre români, dar şi revoltă.

646x404 (1)

România nu numai că nu a participat la această invazie, dar a şi condamnat-o în termeni duri. În dimineaţa zilei de 21 august 1968, în faţa sediului Comitetului Central al fostului PCR a avut loc o adunare publică, mulţimea simţind nevoia să condamne invazia lolaltă cu cei din conducerea ţării.

”Imaginile prezentate, cu sute de soldaţi în acel kaki atât de obişnuit nouă, stând ciorchine în jurul coloşilor de metal şi având parte de o primire rece, nonviolentă a populaţiei civile, dar din privirile căreia se desprindea ura faţă de ocupanţi, au produs un mare şoc multor români, cărora li se oferea posibilitatea de a urmări pe viu ceea ce se întâmpla la Praga.

Pericolul unei invazii sovietice şi în România a alimentat sentimentul unităţii naţionale şi hotărârea de a rezista”, scrie generalul de brigadă (r) Dumitru Miu, în cartea sa ”Batalionul 404 Cercetare – Istoria unor învingători”si prezentata de adevarul.ro.

Pentru prima oară după războaiele mondiale ale secolului XX, conducerea ţării, dar şi oamenii de rând, conştientizau pericolul izbucnirii unui conflict armat. Tensiunea s-a simţit mai ales printre militari, după ce conducerea României şi-a exprimat hotărârea de a opune rezistenţă armată în cazul unei ofensive împotriva României.

Potrivit generalului Dumitru Miu, fost cadru în temuta unitate de ”spioni” a armatei, Batalionul 404 Cercetare în Adâncime prin Paraşutare de la Buzău, subordonată Direcţiei de Informaţii Militare, ”exista pericolul real ca şi ţara noastră să fie invadată, iar riposta armată trebuia să fie una hotărâtă”.

646x404

Potrivit unor foşti militari din conducerea armatei, la graniţa de nord – est şi în imediata lor apropiere au fost concentrate trupe sovietice, cu un efectiv de aproximativ 235.000 de militari. În paralel, mari unităţi maghiare au fost deplasate spre graniţele ţării noastre, concomitent cu trupele sovietice şi bulgare.

În această perioadă, unităţi ale flotei militare sovietice, printre care şi nave speciale de debarcare şi desant maritim, staţionau în dreptul gurilor Dunării şi al litoralului românesc, în afara apelor teritoriale.

Strategia lui Nicolae Ceauşescu era ca, în cazul unei invazii, România să ducă un război al întregului popor. De aceea, pentru ca România să ţină piept unei eventuale agresiuni externe, similare celei din Cehoslovacia, a înfiinţat Gărzile Patriotice.

Romanian_Patriotic_Guards_Training_3

”Multe persoane care nu aveau deloc convingeri comuniste şi-au exprimat dorinţa în acele zile de a se înrola în nou formatele Gărzi Patriotice. Organizarea, echiparea şi înarmarea gărzilor patriotice s-au realizat în mai puţin de 48 de ore.

Prin urmare, la parada militară din 23 august, din Bucureşti, au defilat 51 batalioane de gărzi patriotice, însumând 10.000 de oameni, echipaţi, înarmaţi şi cu o frumoasă ţinută ostăşească, provocând o puternică impresie celor aflaţi în tribune, printre care ambasadori şi ataşaţi militari din numeroase ţări”, notează generalul de brigadă Dumitru Miu, în volumul ”Batalionul 404 Cercetare – Istoria unor învingători”.