Armata Româna a ocupat Odessa, cel mai important succes militar a epocii. Antonescu este acuzat ca a ordonat executia a 25.000 de evrei din localitate in urma unui atentat in care au murit 135 de militari si ofiteri români si germani.

(Last Updated On: May 18, 2015)

Ocuparea Odessei de către Armata Română în Al Doilea Război Mondial a fost considerată în epocă un important succes militar şi politic. Victoria, plătită cu preţul vieţii de aproape 100 de mii de soldaţi, a fost umbrită de masacrele ordonate de mareşalul Antonescu împotriva populaţiei civile: peste 25 de mii evrei au fost omorâţi atunci.

Luptele pentru cucerirea Odessei au loc după eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Hitler l-a convins pe mareşalul Ion Antonescu să continue operaţiunile împotriva Uniunii Sovietice. Politicienii şi Regele Mihai însă i-au cerut să nu treacă Nistrul.

Odessa, cel mai mare port sovietic din bazinul vestic al Mării Negre, era aproape de Nistru. Acolo a fost cea mai mare operaţiune ofensivă a Armatei Romane din timpul războiului. Bătălia a durat din august până în octombrie 1941, anunta tvr.ro.

Sovieticii aveau 3 linii de apărare, dar trupele române s-au impus în aer şi pe mare.

Aviația care era foarte bine înzestrată a copleşit liniile aeriene sovietice. Ca să nu dea satisfacţia unui triumf, sovieticii s-au retras în noaptea de 14 spre 15 octombrie.

Pierderile românilor au fost însă imense.

În luptă au fost angajate 650 de avioane, două vedete rapide şi un submarin. S-au consumat 70.000.000 de cartuşe, 26.000 grenade şi 830.000 proiectile de artilerie.

La o săptămână după ocuparea oraşului a fost aruncat în aer comandamentul trupelor române din Odessa. Fusese sediu NKVD. Românii au căzut în cursă, deşi un localnic i-a avertizat că bolşevicii minasera clădirea.

Au murit 135 de militari români şi germani, cei mai mulţi ofiţeri.

Mareşalul Antonescu a ordinat represalii în rândul civilor. A dezlănţuit teroarea. Există mărturii ale supravieţuitorilor despre soldaţi români care ar fi jefuit, ucis şi violat. 5.600 de civili, majoritatea evrei, au fost împuşcaţi şi spânzuraţi. Odessa devenise “oraşul spânzurătorilor”.

Antonescu a cerut execuţii în masă: câte 200 de comunişti pentru fiecare ofiţer român sau german ucis în explozie, şi câte 100 de pentru fiecare soldat. În plus, a cerut şi executarea tuturor evreilor din Basarabia, refugiați la Odessa. Masacrul a avut loc la 24 octombrie 1941. Zecii de mii de evrei au fost escortaţi de militari români la Dalnic, lângă Odessa, şi înghesuiţi în hambare.

Hambarele au fost mitraliate, apoi incendiate. Unul dintre hambare a fost aruncat în aer la aceeaşi oră la care explodase clădirea comandamentului militar: 17.45. Mulţi ofiţeri şi soldaţi au executat ordinul cu lacrimi în ochi, alţii s-au eschivat.

În 1946, la Tribunalul Poporului din București, unul dintre capetele de acuzare împotriva lui Ion Antonescu a fost masacrul de la Odessa. Pentru aceste crime a fost condamnat la moarte şi executat la 1 iulie 1946, la Jilava.

Leave a Reply