Misterul lespezilor cu semne bizare din adancul lacului Bicaz

(Last Updated On: September 20, 2016)

O descoperire făcută în urmă cu doi ani şi jumătate pe fundul lacului Izvorul Muntelui nu a fost explicată ştiinţific nici până în prezent. Peste pietrele cu semne ciudate aflate la peste 30 de metri adâncime s-a aşternut dezinteresul şi nu au văzut lumina zilei pentru a fi cercetate de specialişti.

Descoperirea care a stârnit un interes deosebit din partea mass-media a avut loc în toamna anului 2012. Atunci, un echipaj de la Salvamont Neamţ, condus de Raul Papalicef, şeful serviciului judeţean, a găsit într-un mod accidental mai multe lespezi de mari dimensiuni, pe fundul lacului Bicaz, marcate cu nişte semne ciudate.

„În timpul unui antrenament pe care l-am efectuat cu echipa noastră de scafandri, un instrument de căutare s-a desprins şi a trebuit să coborâm la o adâncime de 22-30 de metri, pe fundul lacului Bicaz ca să-l recuperăm. În timpul acestei scufundări, atenţia mi-a fost atrasă de nişte inscripţii pe lespezi de piatră concentrate pe un perimetru de 200-300 de metri”, povestea experienţa trăită Raul Papalicef.

Acesta a precizat atunci că la câteva zile distanţă a revenit în zonă şi, după ce a filmat şi a fotografiat pietrele din adâncul lacului, a bănuit că ar fi putut fi vorba de vestigiile unui cimitir precreştin.

646x404 (57)

„Spre surprinderea noastră, mi-am dat seama că probabil este un cimitir străvechi, precreştin. Am fotografiat inscripţiile, deoarece lespezile de piatră sunt foarte greu de adus la suprafaţă. Comparând acele simboluri cu cele din literatura de specialitate, mi-am dat seama că cel puţin două provin din scrierea pelasgă, considerată printre primele scrieri din lume, datând de peste 10.000 de ani înaintea erei noastre”, susţinea Papalicef.   (sursa: adevarul.ro)


În lipsa unei confirmări ştiinţifice, şeful Salvamont Neamţ îşi menţine ipoteza că în acel loc sunt vestigiile unui cimitir străvechi, din perioadă precreştină.

„Acolo a fost satul Hîrţigi, care avea unul sau două cimitire şi biserici, poate construite pe altare geto-dacice. Pentru a construi barajul, regimul comunist i-a strămutat pe locuitori, iar oamenii şi-au cărat pe dealuri tot ce au considerat că e important, ce nu, au lăsat acolo. S-au făcut excavări înainte de a se forma lacul de acumulare, apoi a venit apa Bistriţei şi poate că aşa au ieşit aceste lespezi. 

E păcat că nu se cercetează, alţii, dacă găseau trei pietre de genul ăsta…”, mai spune Papalicef.