Masacrul celor 3.000 de români de la Fântâna Alba din 1 aprilie 1941 cercetat de Parlament. Vezi ce s-a intamplat atunci

(Last Updated On: April 1, 2015)

Eugen Tomac cere Parlamentului României infiintarea unei Comisii speciale pentru adevar cu privire la masacrul de la Fântâna Alba din 1 aprilie 1941

Deputatul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a solicitat ieri Biroului Permanent al Camerei Deputaților constituirea unei Comisii pentru adevăr cu privire la masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, anunta Agerpres.

‘Miercuri se împlinesc 74 de ani de la una dintre cele mai odioase crime comise de Armata Roșie asupra românilor. Sunt foarte puțini cei care au cunoștință sau își amintesc de acel tragic eveniment.

Atunci, peste 3000 de români din nordul Bucovinei au murit sub focul continuu al mitralierelor sovietice în poiana de la Varnița, aproape de punctul numit Fântâna Albă.

Este obligația statului român să investigheze abuzurile comise în trecut, pentru recompensarea simbolică a familiilor victimelor și pentru rescrierea istoriei recente a românilor. Este un semn de respect și prețuire pentru patriotismul celor care au murit înainte să aibă șansa de a se reîntoarce acasă’, a declarat Eugen Tomac, într-o conferință de presă la Parlament.

Președintele Partidului Mișcarea Populară a solicitat, de asemenea, Biroului Permanent al Camerei Deputaților, păstrarea, în ședința de miercuri, 1 aprilie 2015, a unui moment de reculegere în memoria evenimentelor sângeroase de la Fântâna Albă de acum 74 de ani.

‘Solicitarea mea este un proiect de responsabilitate națională pentru a oferi o reparație morală celor peste 3000 de cetățeni căzuți în numele dreptății poporului român’, se arată în solicitarea adresată în acest sens Biroul Permanent al Camerei Deputaților.

Masacrul de la 1 aprilie 1941, supranumit Katyn-ul românesc, este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanșat în momentul în care peste 3000 de români, încurajați de administrația sovietică, au încercat să treacă granița sovieto-română, trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940 prin care România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu de peste 3 milioane de locuitori.

Refuzând să devină cetățeni sovietici, aceștia au pornit, în coloane organizate, spre frontiera de pe râul Siret, spre a se repatria în țara-mamă, acolo unde își lăsaseră rudele, casele și agoniseala de-o viață. Oamenii purtau steaguri albe și tricolore cu însemne religioase — icoane, prapuri și cruci din cetină.

La doar doi kilometri de granița română, în poiana de la Varnița, aproape de punctul numit Fântâna Albă, grănicerii Armatei Roșii, urmând un scenariu macabru, au deschis focul continuu al mitralierelor asupra coloanei de români, omorând pe capete copii, femei, bătrâni.

Cei care, totuși, au reușit să supraviețuiască au fost urmăriți și uciși. După masacru, răniții au fost îngropați de vii, alături de cei deja morți, într-o serie de gropi comune pregătite pentru acest scop.

Numărul exact al morților măcelului de la Fântâna Albă nu este nici astăzi cunoscut.

În anul 2010, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională a Parlamentului României, a adoptat, în data de 12 aprilie, propunerea legislativă nr. 796/ 2010 privind instituirea datei de 1 aprilie drept Ziua Națională în memoria românilor — victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone ale deportărilor și ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.