Ce trebuie sa faci in Ajunul Sfantului Gheorghe, miercuri 22 aprilie

(Last Updated On: April 22, 2015)

Ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie) marcheaza in calendarul popular inceputul anului pastoral. Denumita popular Sangiorz, Sfantul Gheorghe este o sarbatoare prestigioasa cu semnificatii multiple: agrare, pastorale, divinatorii si augurale.

In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe 22 aprilie, denumita popular Sangiorzul vacilor sau Alesul, se desfasoara o serie de obiceiuri ce marcheaza ritual inceputul anului pastoral, fiind o sarbatoare a ciobanilor.

Obiceiurile legate de Sfantul Gheorghe presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face strunga sau stana, alegerea mieilor si pregatirea oilor pentru primul muls, precum si prepararea primului cas, de Sfantul Gheorghe, scrie site-ul Institutului National al Patrimoniului, cIMeC.ro, pe pagina dedicata obiceiurilor pentru Sfantul Gheorghe, anunta stirileprotv.ro.

In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, galeata in care urmeaza sa se puna laptele de la primul muls e pregatita in mod minutios: se toarna “apa curgatoare, adica din rau” sau “apa neinceputa din fantana” si iarba verde. Marginea galetii este decorata, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, cu fire de salcie, impletite in forma unei cununi subtiri, carora li se adauga uneori un ban de argint.

Manunchiul de plante este aruncat apoi intr-o fantana, avand rostul de a asigura o cantitate indestulatoare de lapte, urmand principiul magiei prin similitudine, invocat in textul care insoteste acest gest:“- Asa sa izvorasca laptele in pulpa oii, ca apa in fantana!”, conform stirileprotv.ro

Ajunul zilei de Sfantul Gheorghe este o perioada caracterizata de prezenta spiritelor malefice, strigoi si strigoaice, care umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci.

Prevenirea actiunii strigoilor de mana se realizeaza, in ziua de Sfantul Gheorghe, prin intermediul unor practici variate: ascunderea sau ungerea cu usturoi a limbilor de melita (cu care acestia obisnuiesc sa se bata si pe care calatoresc strigoaicele) producerea de zgomote de bucium, afumarea vitelor, grajdurilor si stanelor, asezarea ramurilor de rug la ferestrele si usile adaposturilor pentru animale, agatarea spinilor la poarta sau ungerea ugerului vacilor cu usturoi.

SFANTUL GHEORGHE – Credinte si superstitii pentru Ajunul Sfantului Gheorghe

• Oamenii stau toata noaptea treji, inaintea sarbatorii de Sfantul Gheorghe, ca sa fie vioi si sanatosi tot anul.
• De Sfantul Gheorghe, in ajun, vitele se baga in holda de grau si cand vin acasa, se ia o mana de grau care se pastreaza si se amesteca in graul de semanat, ca sa se faca mult si frumos la anul.
• Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul.
• In dimineata ajunului sarbatorii de Sfantul Gheorghe, femeile scot sculele de tesut afara, ca sa rasara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
• Oamenii se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe.